Definiție

Predarea centrată pe elev (student-centered teaching) este o intervenție educațională definită de modul în care este abordată predarea. Intervenția asigură construirea unui mediu formativ individualizat și adaptat la nevoile, abilitățile și interesele elevilor, în care elevii nu mai sunt receptori pasivi ai cunoștințelor și informațiilor ci participanți activi la învățare și la construirea cunoașterii.

Descriere

Literatura menționează o serie de contradicții în conceptualizarea și definirea predării centrate pe elev, contradicții care se reflectă în multitudinea de termeni utilizați cu semnificație similară sau identică: predare și învățare participativă, pedagogie critică și/sau emancipatoare (critical and emancipatory pedagogies), predare centrată pe învățare, predare constructivistă, predare bazată pe competențe.

Printre cele mai frecvent menționate caracteristici ale predării centrate pe elev se numără: a) implicarea activă a elevilor în procesul de instruire; b) accentul pe înțelegere și învățare profundă; c) responsabilizarea și conștientizarea elevilor cu privire la propria învățare; d) creșterea sentimentului de autonomie la elevi; e) interdependența și respectul reciproc în relația elev-profesor, fiecare învățând unul de la altul; f) existența unei relații fluide între profesor și elev; g) accentul pe practica reflexivă a profesorilor și a elevilor în timpul procesului instructiv-educativ.

Predarea centrată pe elev a fost diferențiată de predarea centrată pe profesor sau pe conținut prin următoarele aspecte: a) rolul profesorului, respectiv gradul în care rolul profesorului în clasă variază de la cel de lector/profesor/autoritate, la cel de facilitator/ghid/partener; b) secvențierea sau planificarea învățării (pacing) adică gradul în care profesorii și elevii stabilesc ritmul și navigarea prin conținutul activităților de învățare; c) flexibilitatea în planificarea învățării, respectiv gradul în care profesorii și elevii participă la proiectarea secvențelor, stabilirea obiectivelor, selectarea sau crearea materialelor; (d) adaptabilitatea instruirii adică gradul în care materialele și activitățile sunt generice sau ajustate pentru fiecare elev în parte.

Eficiență

Impactul predării centrate pe elevasupra progresului academic al elevilor este raportat de Hattie (conform celor 250 de influențe listate în anul 2019) cu o mărime a efectului slabă spre medie (d = .36), echivalentă cu aproximativ 1 lună de avantaj la 12 luni de intervenție.
În două meta-analize realizate în anul 2007, pentru predarea centrată pe elev sunt raportate mărimi ale efectului mai mari: una raportează un efect mediu de .54, cea de-a doua un efect al relației dintre practicile centrate pe persoană și domeniul funcționării cognitive a elevilor de .61 și un efect pentru relația dintre practicile centrate pe persoană și domeniul funcționării afective a elevilor de .71. 

O meta-analiză publicată în anul 2018, indică o mărime a efectului diferitelor intervenții didactice (printre care și predarea centrată pe elev) asupra atitudinilor elevilor față de știință de .54.

O altă meta-analiză, publicată în anul 2019 (care a vizat evaluarea impactului general al instruirii centrate pe elev asupra performanțelor lor academice), a inclus articole care au oferit 365 de estimări ale impactului practicilor didactice asupra performanțelor academice ale elevilor. Meta-analiza a stabilit un efect mediu de .44 care sugerează că profesorii care promovează procese active în clasă (mai multe practici centrate pe elev), se pot aștepta să conducă elevii spre rezultate superioare în învățarea conținutului (subiectului) predat.
Diferențele în aprecierea influenței acestei intervenții asupra progresului elevului se pot explica fie prin faptul că studiile pe baza cărora a fost calculat indicatorul sunt contradictorii și neconcludente fie prin faptul că variabilele cu potențial de influență sunt greu de controlat în condițiile activităților curente de la clasă. 

Concluzionăm că rezultatele meta-analizelor realizate din studii care abordează această intervenție educațională demonstrează că: a) profesorul focalizat în predare pe nevoile elevilor are un impact pozitiv semnificativ asupra succesului lor în plan academic; b) situațiile în care elevii au mai multe opțiuni în stabilirea ritmului învățării au efect semnificativ negativ asupra succesului academic al elevilor; c) nu există o relație semnificativă statistic între adaptabilitatea și flexibilitatea instruirii și succesul academic al elevilor.

Dovezi științifice

Predarea centrată pe elev este o intervenție susținută de dovezi contradictorii (de la moderate la puternice și foarte puternice) prezentate într-un număr mare de studii incluse în mai multe meta-analize care îi susțin utilitatea dar sugerează modificări sau adaptări ale acesteia.
Într-una dintre meta-analizele la care se raportează majoritatea exegezelor actuale (realizată în anul 2007) și care a comparat focalizarea pe elev cu focalizarea pe profesor în ceea ce privește predarea și însușirea cunoștințelor la matematică, din grădiniță până în clasa a XII-a, au fost incluse 19 studii efectuate în sau după anul 1990. Rezultatele raportate au fost contradictorii susținând o opinie frecvent întâlnită în literatura de specialitate conform căreia este greu de stabilit un patern al eficienței predării centrate pe elev comparativ cu predarea centrată pe profesor.

Într-o altă meta-analiză, realizată tot în anul 2007, au fost incluse douăzeci și opt de studii (16 calitative și 12 -cantitative) în care intervenția a fost aplicată în predarea mai multor discipline școlare, la mai multe niveluri educaționale (gimnaziu, liceu, colegiu). Cel mai vechi studiu inclus în această meta-analiză a fost derulat în anul 1975 și a comparat forma tradițională de lectură-discuție a predării dramelor ca formă literară cu una care a combinat lecția-discuție cu proiectele individualizate ale elevilor.

O meta-analiză mai recentă (2018) a inclus 24 de articole (selectate din 374 articole-candidat) publicate între anii 2006 și 2016, care au raportat cercetări cu design experimental și cu evaluări pre-test și post-test pe tema efectelor diferitelor intervenții didactice (printre care și predarea centrată pe elev) asupra atitudinilor elevilor față de știință. Meta-analiza a evidențiat efecte pozitive ale predării centrate pe elevi asupra atitudinii lor față de știință.

O altă meta-analiză recentă (2019), care a avut ca scop să stabilească dacă instruirea centrată pe elev influențează învățarea conținutului diferitelor discipline (din grădiniță până în clasa a XII-a), a inclus articole publicate între anii 2000-2017, care au raportat 299 de studii realizate în Statele Unite, Europa și Australia (acoperind un total de 43175 elevi). 

Costuri

Cu privire la resursele financiare necesare pentru implementarea predării centrate pe elev, opiniile sunt diferite în funcție de conceptualizarea acestei intervenții și de nivelul vizat pentru implementare: a) local, restrâns, la nivel de clasă/profesor, care presupune ajustări conjuncturale ale predării tradiționale, respectiv utilizarea resurselor disponibile, colaborarea între cadrele didactice în elaborarea de noi materiale, experimentarea de noi metode;b) lărgit, ca paradigmă a instruirii, care presupune modificări ale componentelor sistemului de învățământ. Implementarea predării centrate pe elev la scară redusă nu necesită costuri deosebite (eventual cele cu formarea cadrelor didactice), ajungând la aproximativ 300 de Euro pe profesor. Dacă însă se vizează implementarea la nivel de sistem de învățământ, sunt necesare costuri suplimentare, greu de estimat, pentru: a) baza materială a instituțiilor (spații, dotări, echipamente tehnice, biblioteci etc); b) resursa umană (cadre didactice și personal administrativ - formare și calificare, atât inițială cât și continuă); c) programele de studii (crearea unui conținut care să asigure echilibrul între activitățile teoretice și cele practice, flexibilizare în ceea ce privește disciplinele oferite); d) serviciile de suport oferite elevilor (informare, consiliere și orientare). Estimăm aceste costuri la cel puțin 30.000 Euro pentru o școală de mărime medie.

Scalabilitate

Intervenția prin predarea centrată pe elev este ușor scalabilă dacă implementarea are loc la nivel local, restrâns (clasă/ profesor) și scalabilitatea devine una de nivel mediu dacă intervenția este implementată la nivel de sistem de învățământ. Se poate aprecia însă că eforturile de aplicare națională a predării centrate pe elev nu exced pe membru al grupului țintă 10% din valoarea intervenției efective pentru acel membru al grupului țintă.

Ușurința implementării

Predarea centrată pe elev este ușor implementabilă dacă nivelul vizat este cel local, restrâns (clasă/profesor) fiind posibilă pe baza resurselor existente în școală dar necesită un efort suplimentar pentru implementarea la nivel de sistem de învățământ: resursă umană calificată, dotare etc. Dificultățile de implementare a predării centrate pe elev pot proveni din disponibilitatea profesorilor pentru modificarea practicilor tradiționale de predare și din disponibilitatea și pregătirea efectivă a elevilor pentru a își asuma responsabilitatea pentru propria învățare (acestea fiind influențate de capacitatea lor de a înțelege subiectele studiate).

Diverse

Cele mai timpurii inițiative de implementare a predării centrate pe elev, la nivelul învățământului preuniversitar, au fost raportate cu mai bine de șase decenii în urmă. La ora actuală aceasta este un obiectiv afirmat în mod repetat în spațiul european dar se recunoaște și faptul că implementarea ei este obstrucționată de multitudinea și ambiguitățile definițiilor cu care se operează, precum și de multitudinea și eterogenitatea elementelor considerate cheie și a indicatorilor prin care se probează prezența ei în instituțiile școlare. 

În România există un larg consens cu privire la dezirabilitatea și eficiența predării centrate pe elev. Un document intitulat „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național”, elaborat de specialiștii Institutului de Științe ale Educației (2015), în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți - CRED, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, propune centrarea pe elev cu accent pe învățare și pe rezultatele învățării printre reperele de acțiune în proiectarea și dezvoltarea curriculumului național (CN). Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) și-a exprimat acordul cu privire la inițierea de politici publice în dezvoltarea unor strategii și abordări bazate pe conceptul de învățământ centrat pe student (ICS) și la dezvoltarea abilității organizațiilor de reprezentare ale studenților și ale personalului academic de a fi parteneri activi în răspândirea unei culturi a ICS în instituțiile de învățământ superior din întreaga Europă. 

Bibliografie relevantă

Aguilera, D., & Perales-Palacios, F. J. (2018). What Effects Do Didactic Interventions Have on Students’ Attitudes Towards Science? A Meta-Analysis. Research in Science Education, 1-25.

ANOSR (2012). Învățământ centrat pe student. Ghid pentru studenți, cadre didactice și instituții de învățământ superior. Education International. The European Student’s Union. Disponibil la: https://www.anosr.ro/wp-content/uploads/2012/07/2012-Toolkit-ICS-cadre-didactice1.pdf

Bernard, R. M., Borokhovski, E., Schmid, R. F., Waddington, D. I., & Pickup, D. I. (2019). Twenty‐first century adaptive teaching and individualized learning operationalized as specific blends of student‐centered instructional events: A systematic review and meta‐analysis. Campbell Systematic Reviews, 15(1-2), e1017.

Cornelius-White, J. (2007). Learner-centered teacher-student relationships are effective: A meta-analysis. Review of educational research, 77(1), 113-143. doi: 10.3102/003465430298563

Din, F. S., & Wheatley, F. W. (2007). A literature review of the student-centered teaching approach: National implications. National Forum of Teacher Education Journal, 17(3), 1–17.
Fahraeus, A. (2013). Research supports learner-centered teaching. Journal of the Scholarship of Teaching and Learning, 13(4), 126-131. 

ISE (2015), Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional: Document de politici educaționale, Institutul de Științe ale Educaţiei, Bucureşti. Disponibil la: www.ise.ro/wpcontent/uploads/2015/12/Document-politici-curriculum_final_23decembrie.pdf

Killian, S. (2017). Hattie's 2017 updated list of factors influencing student achievement. Retrieved January 13, 2018, from The Australian Society for Evidence Based Teaching website: http://www.evidencebasedteaching.org.au/hatties-2017-updated-list/ 

Panitsidou, E., Griva, E., & Chostelidou, D. (2012). European Union policies on lifelong learning: in-between competitiveness enhancement and social stability reinforcement. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 46, 548-553.doi:10.1016/j.sbspro.2012.05.158

Preston, J. A. (2007). Student-centered versus teacher-centered mathematics instruction: A meta-analysis. Indiana University of Pennsylvania.

Terhart, E. (2011). Has John Hattie really found the holy grail of research on teaching? An extended review of Visible Learning. Journal of curriculum studies, 43(3), 425-438. doi:10.1080/00220272.2011.576774

Wilson, A. B., Brown, K. M., Misch, J., Miller, C. H., Klein, B. A., Taylor, M. A., ... & Lazarus, M. D. (2019). Breaking with tradition: A scoping meta‐analysis analyzing the effects of student‐centered learning and computer‐aided instruction on student performance in anatomy. Anatomical sciences education, 12(1), 61-73. doi:10.1002/ase.1789.

WYG International Ltd (2005). Învăţarea centrată pe elev. Ghid pentru profesori şi formatori. Proiectul PHARE: RO 2002/000-586.05.01.02.01.01, Asistenţă tehnică în sprijinul învăţământului şi formării profesionale iniţiale. WYG International Ltd (IMC Consulting Ltd). Disponibil la: http://www.tvet.ro/Anexe/x/Student%20centred%20learning%20guide%20Rom%20final.pdf

Încearcă testul din Finala Brio Challenge! Timp de două săptămâni, testele sunt disponibile în platformă - secțiunea Contul meu – Încearcă testul din Finala Brio Challenge.